Cînd eraţi în socialism

Loveaţi în capitalism.

În cadrul capitalismului

Luptaţi împotriva comunismului.

Hoţi în timpul socialismului

Patroni ai capitalismului,

Cînd capitalismul dispare

Nu intraţi în disperare.

Voi veţi fi legionari

Până la sfinţii  dolari.

Când vor apare dolarii

Vor dispare legionarii.

Să moară mama-n hauardeu

Să trăiască dumnezeu

Să vă fac la teşchereu

Să fiu bulibaşă eu.

(Cacialmale  dă bucale.

La anu şi la mai mare!)

În primul rând, de ce ciolănarii parlamentului şi guvernului din Republica Capitalistă Română au permis funcţionarea ilegală a încasărilor şi eliberării de documente şcolare de cinci ani încoace?

În al doilea rând dacă au constatat că ciolănarii capitalismului pedagogic au încălcat legea de sute de mii de ori de ce nu s-a menţinut ministerul pe poziţia serioasă a nulităţii documentelor şi activităţii pedagogice desfăşurate de Universitatea privat capitalistă ,,Spiru Haret,,?

Nu este adevărat ce spune Ecaterina Andronescu. Nu a fost proces de învăţământ oficial deoarece nu a fost permis de statul român pe teritoriul său. Dacă o activitate educaţională este desfăşurată ilegal şi apoi este recunoscută ca oficială atunci şi creştinismul homosexualilor poate fi recunoscut ca creştinism de către statul român  aşa cum s-a recunoscut incestul ca activitate familială normală. Urmează în virtutea faptului împlinit să recunoaştem oficial ca activitate  de reglare reproductivă pedofilia, zoofilia, pruncuciderea.

Învăţământul hăreţian este expresia bişniţei postpuciste care s-a întruchipat şi în procesul educaţional român.

De altfel postpucismul se manifestă şi în atitudinea ţigănescă a Ecaterinei Andronescu anume că a început prin măsură legală a continuat prin acceptarea fraudei şi continuă cu tendinţa de a lăsa bişniţa universitară aşa cum au construit-o capitaliştii în 20 de ani de luptă antiromânească.

Unde sunt şcolile socialiste române? În şcoala socialistă elita băsească agramată nu intra nici la liceu ci ajungea la vreo întreprindere să lustruiască bastoane ca muncitoare poate chiar necalificată.

Învăţământul postpucist face parte integrantă din armele de distrugere a statului  român şi de destructurare  a naţiunii române.

Ciolănarilor politici din pesedeu le este frică de pierderea a circa un milion de voturi ale bişniţarilor de diplome şi de aceea vor să o scoată din funcţie pe Ecaterina Andronescu.

Ecaterina Andronescu dacă este înţeleaptă şi vrea să intre în memoria poporului român are de ales între perenitatea poporului român şi ,, eternitatea,,  pesedeilor pseudocomunişti. Aceasta este o ocazie sigură a ruperii şi distincţiei. Dacă alege ciolanul atunci confirmă ipoteza originii sale.

Privind în ansamblu şi bazal,  motivul luptei este banul acaparat prin taxele studenţilor şi nu tendinţa spre idealul educaţional. Când maţele paraziţilor  se vor umple echilibrat bişniţa universitară cu indulgenţe se va relua liniştită sub oblăduirea câinelui de pază al imperialimului american: Uniunea Europeană.

În acest caz se vede foarte clar mecanismul politic capitalist postpucist: infractorii dau bani şi voturi  legiuitorilor şi legiuitorii dau impostorilor legi favorabile şi drepturi.

Ce vreţi mai mult decât acest troc. Guvernanţii români transformă poporul român dintr-un popor muncitor într-o haită de hoţi şi curve. De ce ? Pentru a-i avea la mână. De ce? Pentru a-i putea subjuga? De ce ? Pentru a putea trăi pe spinarea lor? De ce ? Pentru a-şi asigura perenitatea rasei? De ce ? Pentru că sunt superiori? De ce ? Pentru că aşa i-a făcut Iehova. Din acest punct nu se mai pun întrebări pentru că te bate dumnezeu care este absolut.

Aceasta este direcţia trasată  din umbră de duşmanii externi ai României şi scursurile politice o execută întocmai şi la timp în cadrul democraţiei burgheze.

Jos cultura română!

Sus prostituţia culturală occidentală!

PCR se contrazicea deoarece susţinea şi naţionalismul şi internaţionalismul.  În direcţie naţionalistă ei vedeau că naţiunea nu şi-a sfârşit rolul în istorie.  De aceea erau adepţii comunismului naţional. Pentru această cauză naţionalistă a şi fost asasinat Nicolae Ceauşescu secretarul general  al PCR şi preşedintele statului român.

Precizez că Natura este izvorul diferenţei între noi. Această situaţie nu se numeşte naţionalism.

Pe ea însă se crează naţionalismul ca produs al vieţii în societate. Un naţionalism fără bază naturală este vulnerabil fiind o creaţie artificială.

Problema este foarte greu de discutat în condiţiile actuale dar cine  intuieşte ce vreau a scrie va înţelege mesajul.

În ceea ce priveşte globalizarea ea trebuie clar înţeleasă ca imperializare adică o acţiune ce contavine Naturii. Este distrugere şi subjugare a creaţiilor naturii pentru a converti evoluţia naturală într-o creaţie arbitrară a unui grup uman ce crede că poate substitui Natura.

Unele din direcţiile mutilării naturii este exterminarea varietăţilor populaţionale umane. O alta este pervertirea vieţii supravieţuitorilor pentru a se încadra în conserva imperială.

Una din căile prin care prostitul popor român este înşelat este învăţământul gratuit de stat. Faptul este arhicunoscut. Mă mir de capacitatea de pervertire a propagandiştilor occidentali care reuşesc să îl tâmpească pe român în aşa hal încât românul ajunge să se sinucidă pentru binele străinătăţii.

Dar mirarea noastră nu mai foloseşte la nimic. Lichelele occidentale îşi văd vârtos de executarea programului de tâmpire a poporului adaptat din ce în ce mai bine la categoriile de vârstă, la categoriile aptitudinale şi caracteriale ale românilor în special tineri. Veniţi tineri să învăţaţi sinuciderea lentă şi sigură în slujba imperialismului occidental că vă promitem raiul după moarte! Jos comunismul naţional! Trăiască sclavia capitalistă mascată de iluziile religiei!

Câţi studenţi pregăteşte statul român pe banii poporului român pentru a le da capacitatea şi dreptul de a sluji popoare, state şi capitalişti străini? Numărul intelectualilor slugi pregătiţi de poporul român nu trebuie declarat deoarece face parte din categoriile de informaţii interzise de cenzura propagandei oficiale a Occidentului, alături de genocidul postbelic american şi de genocidul antipensionar din România şi de proporţia pruncuciderilor postpuciste şi aşa mai departe.

Românii nu au bani de salarii dar fac învăţământ degeaba pentru ei şi  spre binele imperiului occidental. Românii nu au bani de pensii pentru oamenii care au slujit 30-40 de ani patria dar au bani pentru paraziţii sociali şi pentru pregătirea slugilor calificate ale ţărilor occidentale.

Stimaţi cetăţeni,

transmiteţi tuturor românilor care încă nu au înţeles că învăţământul de stat gratuit trebuie să-i oblige pe absolvenţii săi să slujească ţara care i-a făcut specialişti şi nu pe hoţii străinătăţii chiar dacă străinii speră că România va fi distrusă în curând!

O definiţie obiectivă, reală a psihicului, o definire ca redare a unei existenţe încă nu poate fi găsită în scrierile de specialitate. Cauza acestei stranii situaţii este aceea că nu s-a descoperit materia din care este constituit psihicul, substanţa lui specifică.

Unii autori neagă existenţa psihicului pe motiv că nu este cognoscibil  direct prin mijloace obiective.

Diverşii autori care încearcă a circumscrie psihicul ca existenţă sunt nevoiţi să se menţină în sfera   fenomenalului, perceptibilului, limitându-se la descripţii exterioare prin redarea manifestărilor indirecte ale psihicului.

Alţi autori uită că sarcina cunoaşterii ştiinţifice este să definească riguros obiectul de care se ocupă şi după eşecul definirii directe a existenţei pshicului trec la descrierea şi explicarea diferitelor tipuri de manifestări psihice, la descrierea relaţiilor şi funcţiilor psihicului dezvoltând o imensă cantitate de informaţii despre ceea ce nici măcar nu au definit. În această direcţie sunt ilustrative definiţiile date psihicului de autori ca Paul Popescu Neveanu, Mielu Zlate.

În ,, Psihologie,, manual de liceu clasa a-X-a, 2005 Mielu Zlate arăta că psihicul este o formă.

Anume este o formă de reacţie a organismului la solicitările mediului formă de reacţie având  ca scop adaptarea organismului la mediu. Această formă de reacţie este una din multele forme de reacţie la mediu a organismelor de-a lungul evoluţiei biologice. (Zlate, 2005, p. 13)

Se menţionează în ordine cronologică la organismele vegetale  reacţia ca fotosinteză sau ca tropism. La organismele animale se remarcă forme mai evoluate de reacţie ca iritabilitate, excitabilitate, instinct, reflex şi altele.

Forma de reacţie ,,pishic,, a apărut la animalele care au sistem nervos denumite cefalopode. La rîndul său această formă de reacţie a organismului la mediu a parcurs o succesiune de faze evolutive, succesiune determinată de condiţiile schimbătoare ale mediului în care organismul a trăit.

Se susţine că psihicul este formă a vieţii de relaţie adică a vieţii trăite de organism în legătură cu împrejurările în care se află. În sprijinul acestei idei se afirmă că psihicul are sursa  şi expresia sa vitală  în realitatea exterioară.

Deci psihicul are sursa şi expresia în relaţia cu mediul dar ce este psihicul nu se demonstrează.

 Se argumentează că întreruperea contactului cu realitatea exterioară activitatea psihicului s-ar perturba.

 Reamintim că această definiţie deşi generală se menţine în zona observabilului nedefinind substanţial psihicul.

,,Psihicul este un rezultat, un produs, o funcţie a materiei superior organizate care este creierul. Deşi psihicul are un suport material-cuantic, energetic, fizico-chimic, electrofiziologic, neurologic, el nu se confundă cu acesta,, (Zlate, 2005, p 13)

Deci psihicul este produs al creierului. Creierul produce psihic. Dar ce este acest produs al creierului?

Pishicul este o funcţie. Deci există funcţia de psihic. Funcţia de psihic este exercitată de creier.

Psihicul are suport material dar nu se confundă cu suportul material. Cine nu îl confundă? Sau poate nu trebuie confundat cu suportul său. Să presupunem că nu îl confundă nimeni pe psihic cu suportul său care este material şi implicit îl distingem de suportul material deci suntem obligaţi să îl considerăm nematerial. Dacă psihicul este nematerial atunci nu există identitate între psihic şi materie. De aici decurge concluzia logică: psihicul nu trebuie identificat cu o existenţă materială. În consecinţă psihicul nu este decât o existenţă nematerială. Dar fiind un produs al materiei aceasta presupune că materia produce nematerie adică ceva total diferit de ea însăşi. Este o trecere a ceva în opusul său. Presupunînd că materia este universală trebuie să admitem că materia negându-se pe sine s-a transformat din existenţă în nonexistenţă. În consecinţă psihicul este nonexistenţă.  Această consecinţă ar explica imposbilitatea definirii sale ca obiect existent. Pentru a putea defini psihicul ca entitate existentă trebuie să permitem să existe în Univers atât materia cât şi nemateria. În cazul acesta materia nu mai este universală ci este doar existenţă particulară alături de nematerie  care este o altă existenţă particulară care este psihic. Deci Universul are o compoziţie duală materială şi nematerială. În acest caz psihicul fiind o existenţă particulară el poate fi definit ca existenţă specifică printr-o definiţie reală: psihicul este cutare existenţă. Autorul nu dă o definiţie reală a unei existenţe.

Neatacând problema la bază adică nedefinind obiectul real autorii se văd nevoiţi a continua substituţii de definiţii după cum urmează.

,, Psihicul reprezintă o altă expresie a activităţii nervoase superioare, a activităţii reflexe a creierului,, (Zlate, 2005, p 13)

Psihicul este deci o expresie. Activitatea nervoasă superioară are diferite expresii din care una este psihicul.În sprijinul afirmaţiei că activitatea reflexă a a creierului produce această expresie care este psihic aduce argumentul  că orice tulburare a funcţionării neurocerebrale produce tulburare  a activităţii psihice. Dar ni se atrage atenţia să nu înţelegem că procesele din creier determină activitatea psihică. Deci activitatea creierului produce psihicul dar nu îl determină. Deci ceea ce produce nu determină. Creierul, scrie autorul nu este izvorul vieţii psihice ci doar organul prin care fiinţează viaţa psihică. Cauza pshicului este în realitate. ( Se înţelege că realitatea nu este în creier ci în afara lui, în creier fiind altceva decât realitatea). Realitatea acţionează din exterior prin intermediul materiei superior organizate asupra psihicului. Creierul  printr-o anumită funcţionare (cauzată din exterior) face să apară o anumită funcţie  a sa care este psihicul.

Psihicul este o construcţie subiectivă (internă, mintală, a realităţii obiective care se exteriorizează în comportament (Zlate, 2005, p14)

Această definiţie ne spune că există un subiect care construieşte psihicul adică există o minte care construieşte o entitate numită pshic entitate care apoi iese din minte şi se concretizează în exterior.

Se dă o definiţie negativă a psihicului care arată ce nu este pshicul nu ce este el după cum urmează.

Psihicul nu este o copie a realităţii ci o filtrare a realităţii prin ansamblul de trebuinţe, necesităţi, etc.

Deci psihicul este un produs care trece prin filtrele  motivaţiilor care preexistă psihicului. Abia după ce realitatea trece prin filtrele motivaţiei se constituie psihicul. Aici psihicul se reduce la un anumit fenomen psihic.

Caracterul subiectiv a psihicului constă în :

1. Apartenenţa psihicului la un subiect

Aceasta presupune preexistenţa subiectului faţă de psihic.

2. Psihicul selectează, aproximează obiectul în funcţie de particularităţile personalităţii;

Se presupune preexistenţa personalităţii pentru apariţia psihicului.

3. Psihicul reprezintă transpunerea şi traducerea pe plan mintal a realităţii, înconjurătoare, a obiectuvului în subiectiv fiind o modelare informaţională  a lumii şi a relaţiilor cu lumea;

 Se presupune preexistenţa minţii, a subiectului ca o condiţie pentru apariţia pshicului.

4. Psihicul are un caracter prin excelenţă activ ;  se realizează prin intermediul unor operaţii de mânuire, prelucrare, etc.

Omite fenomene psihice pasive: ca de exemplu visul din timpul somnului.

Psihicul este condiţionat social şi istoric ( Zlate, 2005)

Este condiţionat dar nu se ştie ce este.

____________________________________

Aceasta este ştiinţa psihologică la nivel bazal, adică la nivelului învăţământului liceal. Veţi vedea însă că nici la nivel superior ştiinţa psihologică nu este mai avansată.

Bietu Mielu Zlătărelu… ne-a făcut la portofelu…